Bucuria si durerea merg brat la brat prin viata

„Viata este o ciudata comedie care amesteca impreuna si dureri si bucurii, punand lacrimi langa zambet, punand zambet langa plans.” – Alexandru Macedonski

Rondelul lucrurilor

Oh! lucrurile cum vorbesc,
Si-n pace nu vor să te lase:
Bronz, catifea, lemn sau matase,
Prin grai aproape omenesc.

Tu le crezi moarte, si traiesc
Imprastiate-n orice case.-
Oh! lucrurile cum vorbesc,
Si-n pace nu vor să te lase.

Si cate nu-ti mai povestesc
In pustnicia lor retrase:
Cu tot ce sufletu-ti uitase
Te-mbie sau te chinuiesc.-
Oh! lucrurile cum vorbesc.

Alexandru Macedonski

Fa-ti timp…

„Timpul linişteşte și lămureşte. Nicio stare sufletească nu poate rămâne neschimbată de-a lungul timpului.”

Fă-ți timp…

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ți timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ți timp să vezi durerea și lacrima arzând,
Fă-ți timp să poți, cu mila, să le alini, trecând.

Fă-ți timp pentru-adevăruri și adânciri în vis,
Fă-ți timp pentru cântare cu sufletul deschis,
Fă-ți timp să vezi pădurea, s-asculți lâng-un izvor,
Fă-ți timp s-auzi ce spune o floare, un cocor.

Fă-ți timp s-aștepți din urmă când mergi cu slăbănogi,
Fă-ți timp pe-un munte, seara, stând singur să te rogi,
Fă-ți timp să stai cu mama și tatăl tău bătrâni,
Fă-ți timp de-o vorbă bună și-o coajă pentru câini.

Fă-ți timp să stai aproape de cei iubiți, voios,
Fă-ți timp să fii și-al casei în slujba lui Cristos,
Fă-ți timp să guști frumsețea din tot ce e curat,
Fă-ți timp, căci ești de taine și lumi înconjurat.

Fă-ți timp de rugăciune,de post și meditări,
Fă-ți timp de cercetarea de frați și de-adunări,
Fă-ți timp și-adună-ți zilnic din toate câte-un pic,
Fă-ți timp, căci viața trece și când nu faci nimic.

Fă-ți timp lângă Cuvântul lui Dumnezeu să stai,
Fă-ți timp, căci toate-acestea au pentru tine-un grai,
Fă-ți timp s-asculți la toate, din toate să înveți,
Fă-ți timp să dai vieții și morții tale preț.

Fă-ți timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi;
Comoara risipită a vieții n-o mai strângi. (Traian Dorz)

Dezmortire

Prea mult INTUNERIC in ganduri, in sentimentele si inimile oamenilor de pretutindeni ….
Este nevoie de LUMINA ca sa putem supravietui in trup, minte si spirit !
Nimeni si nimic nu dainuie in intuneric , decat doar intunericul insusi.

Avem nevoie de soarele din noi si de caldura pe care o emana si o raspandeste in jur spre a incalzi si lumina inimile reci, mintile tulburi si obosite…..
Am putea trai in plina lumina dar nu gasim calea sau am ratacit-o….

Bucuria de a trai , bunatatea din noi, fericirea clipei prezente ,oare unde le regasim si cum?

Noian

de frunze moarte

acopera pamantul

si grebla ….nu mai este.


Avem maini voinice

cu multa-ndemanare

ce din covorul putred

gramezi pot sa ridice…

sa le dea foc

apoi…

lumina si caldura

veni-vor inapoi…..

Aproape de Cer

Ma simt alt om pe varful muntelui: inspir aer curat , rarefiat , ametitor prin taria lui si purificator prin apropierea de cer!

MUNTELE este inaltul si adancul si adaosul de oboseala proaspata. Muntele este asadar aceasta priveliste in care intru tot mai adanc si care la randul ei intra si ea in mine.”
Lucian Blaga

O clipa-n timp

O clipa-n timp

e parte din Eternitate

nu o vedem, dar o traim

o auzim sau o simtim

ne doare, sau ne-nalta

o raza de lumina,

un tril duios de ciocarlie,

un zambet cald,

o lacrima pe-obraz…

o clipa-n timp

e parte din eternitate..

Cristina David