Lună: noiembrie 2019

La peştera Sfântului Andrei de lângă localitatea Ioan Corvin, din judeţul Constanţa, arheologul Sil­via Păun, care a făcut cercetări acolo, a demonstrat ştiinţific, într-un volum premiat de Academia Ro­mâ­nă, că peştera a fost la început un altar dacic, pes­te care, mai apoi, s-a dezvoltat şi practicat cultul creştin. Ea se bazează în concluziile sale pe cerce­ta­rea absidei din peşteră, pe felul în care ea a fost con­struită, pe existenţa unor repere geografice care identificau poziţionarea unui altar dacic acolo şi pe ceea ce s-a descoperit în peşteră atunci când a fost ea identificată, prin anii 1940, în urma unei reve­laţii. Observaţiile ei ştiinţifice confirmă tradiţia popu­lară, care, prin Balada peşterii Sfântului Andrei, afirmă că acolo au fost botezaţi primii creştini. În apropierea peşterii au fost nouă izvoare, unele s-au colmatat de-a lun­gul timpului, dar pa­tru din ele continuă să scoa­tă apă şi sunt pozi­ţionate în formă de cru­ce. Ba­lada aceasta are trei stra­turi de informaţii, supra­puse treptat în isto­rie, care dovedesc exis­tenţa, înainte de venirea Sfân­tului Apostol An­drei, a unei comunităţi re­ligioa­se a cultului lo­cal. Lu­crul cel mai inte­resant este faptul că An­drei a fost primit în aceas­tă co­munitate cu bu­curie, fapt unic în via­ţa sa. Până să ajungă în teritoriile noas­tre, s-a vorbit despre el ca des­pre un om prigo­nit, bă­tut, a cărui viaţă a fost pusă mereu în peri­col, prin fiecare teritoriu prin care a trecut. Aici, la noi, este singurul loc în care toate tradiţiile des­pre Sfântul Apostol An­drei nu vorbesc despre aşa ceva, ci despre faptul că a fost bine primit.
Sigur, cine te ascultă astăzi că vorbeşti aşa te poate considera rupt de realitate, atunci când toată lumea cere dovezi palpabile, cere artefacte desco­perite de arheologi, cere documente. Dar dacii nu au crezut în cuvântul scris, ci în cuvântul rostit. Şi ce a urmat după aceea, zecile de martiri din secolele următoare, care au murit în Dobrogea de astăzi şi care au fost descoperiţi în urmă cu câteva decenii, confirmă acest lucru. Ar tre­­bui, de asemenea, să înţelegem că încreştinarea strămoşilor noştri a fost un proces îndelungat, care s-a întins pe durata câtorva secole şi s-a consolidat în etape foarte bine definite, până când a ajuns să fie dominant în fostul teritoriu al Daciei.

http://arhiva.formula-as.ro/2016/1241/spiritualitate-39/andrei-apostolul-lupilor-21498

NOTA – Putine lucruri sunt cunoscute despre pestera Sfantului Apostol Andrei. A fost descoperita in 1918 de Jean Dinu, un avocat, care, in urma unui vis avut intr-o noapte, a venit in acest loc si a descoperit pestera intr-o stare avansata de degradare. Dupa ce a curatat vegetatia caci pestera era inconjurata de paduri, el a construit cateva chilii iar odata cu primele chilii ridicate s-au adunat si primii calugari. Acestia slujeau sfintele slujbe in pestera. Au construit mai apoi turla de deasupra pesterii care la anul 1936, dupa cum spun unele persoane avea 40 de metri si se vedea de la drumul mare. Altii spun ca avea doar 18 metri. Pestera a fost sanctificata in 1943 dar in timpul perioadei comuniste a fost distrusa si transformata in adapost pentru animale. In 1990, cu binecuvantarea Bisericii Otodoxe Romane, s-au pornit lucrarile de restaurare a pesterii si si de construire a manastirii.

In prezent trei biserici fac parte din ansamblul Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei : Pestera Sfantului Apostol Andrei, sapata in stanca si amenajata in interior ca o adevarata biserica, o biserica mica situata la foarte mica distanta de pestera cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului in care se pastreaza o sfanta lacra cu moastele Sfantului Andrei si biserica mare a carei constructie a inceput in 1998, s-a terminat in 2002.

postare – Cristina David