La peştera Sfântului Andrei de lângă localitatea Ioan Corvin, din judeţul Constanţa, arheologul Silvia Păun, care a făcut cercetări acolo, a demonstrat ştiinţific, într-un volum premiat de Academia Română, că peştera a fost la început un altar dacic, peste care, mai apoi, s-a dezvoltat şi practicat cultul creştin. Ea se bazează în concluziile sale pe cercetarea absidei din peşteră, pe felul în care ea a fost construită, pe existenţa unor repere geografice care identificau poziţionarea unui altar dacic acolo şi pe ceea ce s-a descoperit în peşteră atunci când a fost ea identificată, prin anii 1940, în urma unei revelaţii. Observaţiile ei ştiinţifice confirmă tradiţia populară, care, prin Balada peşterii Sfântului Andrei, afirmă că acolo au fost botezaţi primii creştini. În apropierea peşterii au fost nouă izvoare, unele s-au colmatat de-a lungul timpului, dar patru din ele continuă să scoată apă şi sunt poziţionate în formă de cruce. Balada aceasta are trei straturi de informaţii, suprapuse treptat în istorie, care dovedesc existenţa, înainte de venirea Sfântului Apostol Andrei, a unei comunităţi religioase a cultului local. Lucrul cel mai interesant este faptul că Andrei a fost primit în această comunitate cu bucurie, fapt unic în viaţa sa. Până să ajungă în teritoriile noastre, s-a vorbit despre el ca despre un om prigonit, bătut, a cărui viaţă a fost pusă mereu în pericol, prin fiecare teritoriu prin care a trecut. Aici, la noi, este singurul loc în care toate tradiţiile despre Sfântul Apostol Andrei nu vorbesc despre aşa ceva, ci despre faptul că a fost bine primit.
Sigur, cine te ascultă astăzi că vorbeşti aşa te poate considera rupt de realitate, atunci când toată lumea cere dovezi palpabile, cere artefacte descoperite de arheologi, cere documente. Dar dacii nu au crezut în cuvântul scris, ci în cuvântul rostit. Şi ce a urmat după aceea, zecile de martiri din secolele următoare, care au murit în Dobrogea de astăzi şi care au fost descoperiţi în urmă cu câteva decenii, confirmă acest lucru. Ar trebui, de asemenea, să înţelegem că încreştinarea strămoşilor noştri a fost un proces îndelungat, care s-a întins pe durata câtorva secole şi s-a consolidat în etape foarte bine definite, până când a ajuns să fie dominant în fostul teritoriu al Daciei.
http://arhiva.formula-as.ro/2016/1241/spiritualitate-39/andrei-apostolul-lupilor-21498
NOTA – Putine lucruri sunt cunoscute despre pestera Sfantului Apostol Andrei. A fost descoperita in 1918 de Jean Dinu, un avocat, care, in urma unui vis avut intr-o noapte, a venit in acest loc si a descoperit pestera intr-o stare avansata de degradare. Dupa ce a curatat vegetatia caci pestera era inconjurata de paduri, el a construit cateva chilii iar odata cu primele chilii ridicate s-au adunat si primii calugari. Acestia slujeau sfintele slujbe in pestera. Au construit mai apoi turla de deasupra pesterii care la anul 1936, dupa cum spun unele persoane avea 40 de metri si se vedea de la drumul mare. Altii spun ca avea doar 18 metri. Pestera a fost sanctificata in 1943 dar in timpul perioadei comuniste a fost distrusa si transformata in adapost pentru animale. In 1990, cu binecuvantarea Bisericii Otodoxe Romane, s-au pornit lucrarile de restaurare a pesterii si si de construire a manastirii.
Pestera Sfantului Apostol Andrei 
Mica racla cu sfintele moaste ale Sf Apostol Andrei
In prezent trei biserici fac parte din ansamblul Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei : Pestera Sfantului Apostol Andrei, sapata in stanca si amenajata in interior ca o adevarata biserica, o biserica mica situata la foarte mica distanta de pestera cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului in care se pastreaza o sfanta lacra cu moastele Sfantului Andrei si biserica mare a carei constructie a inceput in 1998, s-a terminat in 2002.
postare – Cristina David
A republicat asta pe Dumnezeu este Iubire.
ApreciazăApreciază