Publicat pe

Pitoresc in alb – peisaje de iarna

 „Arta este ca și natura, simplă și profundă, una și diversă.” (Victor Hugo)

Intre hobby-urile mele se numara pictura, o admir si am inceput sa – mi incerc mana lapictatul cu vopsele acrilice. Pana acum 7-8 luni nu pusesem o pensula in mana decat pentru a pcta in acuarele, bransa a picturii pentru care am studiat cursuri. Imi lipsea insa ceva mai „concret”, mai apropiat de pictura propriuzisa, gandeam eu. Nu neaparat vopsele in ulei caci este cumva mai complicata, insa ma ademenea folosirea acrilicelor carora le dadeam tarcoale mai de mult. In vreme de pandemie si de obligativitate de a sta in casa, am luat hotararea cea mare. Pe langa desenat, schitat, cantat la pian, o noua preocupare care sa-mi ocupe timpul intr-un mod placut si folositor m-am intors la visul vechi : pictatul in acrilice.

Foto – arhiva personala

Zis si facut, dar nimic nu e simplu la inceput : au inceput cautarile online sa aflu vopsele de calitate cat de cat, pensule bune, alte accesorii necesare si, mai ale primele lectii!

Foto – colectia personala

A trecut ceva timp de atunci si cu mare pasiune m-am dedicat acestui nou hobby. Ajunsesem sa pictez si 3 lucrari pe zi. Sa nu va treaca cumva prin minte ca eu creeam opere de arta, eu le numesc incercari timide dar paradoxal, lucrate cu mare drag si bucurie. Si s-au adunat cateva zeci dintre care unele mai bune, altele cu amprenta specifica incepatorului…Dar toate sunt rezultatul unei munci de creatie care pe mine ma elibera de stres, ganduri si fel de fel de framantari.

video clip din arhiva personala – Picturi de Anca Bulgaru

Astazi va voi infatisa un video-clip facut de mine cu picturi infatisand iarna in satul romanesc, lucrari de care eu m-am indragostit de multa vreme. Alatur si doua din lucrarile mele iar data viitoare daca voi mai posta din „picturicile” mele, sa sesizati deosebirea.

O saptamana cu frumos si sanatate!

Cristina David

Publicat pe

Arta si Natura

 „Arta este ca și natura, simplă și profundă, una și diversă”. (Victor Hugo)

„Lumina amintirilor” – Anca Bulgaru (foto internet)

Afirmatia marelui scriitor ma duce cu gandul la aspectele atat de multiple si diferite pe care redarea artistica a lumii interioare, sufletesti, cat si a lumii dinafara , a naturii, oamenilor, peisajelor citadine le pune in atentia privitorilor , a ascultatorului si a cititorului.

Dru in Tahiti – Paul Gaugain (foto internet)

Exprimarea prin arta (am ales aici pictura deoarece esenta ei artistica se remarca imediat, fiiind vizuala) a tot ce ne inconjoara este contopirea, prelucrarea , imbinarea daca vreti a perceptiei sufletesti, emotionale a artistului cu obiectivitatea prezenta in lucrurile din jurul nostru. In alte cuvinte, cum spune Victor Hugo, arta este si simpla dar si profunda in perceptia emotionala, personala a artistului, precum este una intr-o mare diversitate ca maniera de redare. La aceste atribute se adauga, in plus, modul de receptare a operei de arta de catre iubitorii de frumos. Spune vorba populara : „Nu-i frumos ce-i frumos, da-i frumos ce-mi place mie.”

Henri Rousseau – pictura naiva (foto internet)

Cristina David

PS inclinatia mea estetica inclina sa fie usor partiala impresionismului in pictura.

Publicat pe

Toamna Tarzie

Toamna cu aspectul ei fastuos si-a pierdut mult din frumusetea-i stralucitoare si curand se apropie de finalul calatoriei sale unde o asteapta iarna cea zgribulita, sora mai saracacios invesmantata. Uneori cand nu e grabita, stau la povesti zile intregi , cam pana la caderea primilor fulgi, cand totul in jur devine iar feeric. Cand iarna se ingemaneaza cu toamna, este momentul in care cele doua anotimpuri vremelnice isi iau ramas bun printr-o superba imbratisare.    

Artist : Thomas Kinkade – Lucrare : Autumn Snow  

Cristina David    

Publicat pe

Un castel ca-n basme

Intr-adevar e frumos! Este vorba despre palatul Vaux-Le-Vicomte ridicat in vremea regelui Ludovic XIV la aproximativ 50 de km de Paris.
Pe multe dintre personajele mentionate in material le cunoastem din istorie, carti si filme. De curand am vazut la TV filmul „Haos la Versailles”, unde apare Kate Winslet in postura de peisagista si constructor al unor fantani din gradina Palatului Versailles si ulterior partenera lui Le Notre, peisagistul Regelui Soare, care a creat inconfundabilul stil al gradinilor regale franceze.

Este povestea unui castel care a starnit gelozia unui suveran si o tragedie pentru proprietarul lui, Nicolas Fouquet, in vremea aceea, superintendent al finanțelor regelui.

Castelul Vaux le Vicomte – poza internet

In stilul arhitectonic, castelul aduce multe elemente noi, nemaivazute pana in acel moment in Franta. Dar cel mai important element l-a constituit gradina, care a lasat, la inaugurare, asistenta in stare de soc. Castelul a fost inaugurat in prezenta regelui LUDOVIC al-14-lea, la 17 august 1661, starnind admiratie, mirare, uluire si gelozie. Se spune ca regele, uluit de ce vede si plin de gelozie, abia s-a abtinut sa nu-l aresteze pe loc pe FOUQUET, asta dupa insistentele reginei-mame de a nu crea scandal. Acest lucru insa s-a petrecut peste 3 saptamani, cand FOUQUET, a fost arestat, la 2 noaptea. Intențiile lui Fouquet au fost de a-l flata pe rege: o parte din Vaux-le-Vicomte a fost de fapt construită special pentru rege, dar planul lui Fouquet a dat greș.

Castelul Vaux le Vicomte – poza internet

Castelul și patronul său au devenit, pentru o perioadă scurtă de timp, un centru de sărbători fine, literatură și arte. Poetul La Fontaine  și dramaturgul Moliere au fost printre artiștii apropiați de Fouquet. La inaugurarea Vaux-le-Vicomte, s-a jucat o piesă a lui Molière.

Emblemă a secolului al XVII-lea, castelul din Vaux-Le-Vicomte este cea mai importantă proprietate privată din Franța. Cu toate acestea, această construcție a necesitat doar treisprezece luni de lucrări colosale.

Vizionare placuta! Am cautat un video cu subtitrare in romana dar nu am gasit .

sursa – Wikipedia si internet

Cristina David

Publicat pe

Elogiul creativitatii

’’Creativitatea este o floare atat de delicata, incat elogiul o face sa infloreasca, in timp ce descurajarea o inabuse adesea chiar inainte ca ea sa se poata transforma in floare.’’( T. Carlyle ).

Sunt adesea in viata noastra anumite situatii care au darul de a ne face sa „descoperim” cu uimire si bucurie ca suntem atrasi sprea a face lucruri noi, neincercate pana atunci, ma refer la activitati frumoase pe care le numim”hobbies”, preluand cuvantul englezesc. Incepem sa dorim sa ne exersam unele abilitati pe care fie l-am neglijat in timp dat fiind cariera aleasa, treburile gospodaresti, cresterea si educarea copiilor, etc. La o anumita etapa din viata cand ne bucuram de mai mult timp disponibil, simtim nevoia sa redevenim activi. Si…ne amintim ca o data, de mult obisnuiam sa desenam, sau sa pictam, sa exersam la un instrument, sau sa lucram pe etamina, cate si mai cate dexteritati lasate la voia intamplarii. Nu este niciodata prea tarziu sa ne reluam acele activitati placute care ne aduceau multumire de fiecare data cand rezultatul era laudat si apreciat. Se prea poate intampla sa aflam abia la o varsta ceva mai inaintata ca avem oarecare inclinare si indemanare in a face lucruri neincercate pana atunci. De ce sa nu incepem, sa ne incercam puterile? Si zona bucatariei este un loc unde mereu incap experiente noi, culinare care pot aduce aprecierea unanima a celor din familie.

Flori – pictura in acrilice – Cristina David

Sa eliberam deci motivatiile, dorintele si acele aspiratii care ne pot face fericiti si multumiti! Mai ales, sa nu le descurajam pentru ca altcineva ar face caz si haz.

Nu de mult timp , poate ca am simtit nevoia sa am si alte preocupari pe langa scris si postat, sau ceva anume mi-a adus aminte anumite preocupari avute in scurte intervale de timp si apoi parasite din cauza de timp insuficient. In plus, de multa vreme doream tare mult sa imi ncerc mana la folosirea vopselelor acrilice , cu alte cuvinte sa incerc sa si pictez, nu doar sa desenez. Imi incercasem si talentul la scris poezii, in tinerete, asa, sporadic.

Activitatile creatoare prin exersarea lor pentru imbunatatire, sunt si o sursa excelenta de relaxare si chiar terapeutica. acolo unde este cazul.

Revenind la spusele lui Carlyle, le gasesc foarte adevarate, aprecierea celorlalti il face pe om sa persiste in incercari de creatie, in a nu-si inabusi talantii daruiti, ci a-i inmulti chiar. Nu este nimic mai inhibitor si descurajant pentru acela care simte chemarea sa creeze ceva , decat criticile aduse, si indreptatite daca ar fi.

Mult succes va doresc in ce va alegeti sau aveti deja ca „hobby”!

Cristina David