’’Creativitatea este o floare atat de delicata, incat elogiul o face sa infloreasca, in timp ce descurajarea o inabuse adesea chiar inainte ca ea sa se poata transforma in floare.’’( T. Carlyle ).
Sunt adesea in viata noastra anumite situatii care au darul de a ne face sa „descoperim” cu uimire si bucurie ca suntem atrasi sprea a face lucruri noi, neincercate pana atunci, ma refer la activitati frumoase pe care le numim”hobbies”, preluand cuvantul englezesc. Incepem sa dorim sa ne exersam unele abilitati pe care fie l-am neglijat in timp dat fiind cariera aleasa, treburile gospodaresti, cresterea si educarea copiilor, etc. La o anumita etapa din viata cand ne bucuram de mai mult timp disponibil, simtim nevoia sa redevenim activi. Si…ne amintim ca o data, de mult obisnuiam sa desenam, sau sa pictam, sa exersam la un instrument, sau sa lucram pe etamina, cate si mai cate dexteritati lasate la voia intamplarii. Nu este niciodata prea tarziu sa ne reluam acele activitati placute care ne aduceau multumire de fiecare data cand rezultatul era laudat si apreciat. Se prea poate intampla sa aflam abia la o varsta ceva mai inaintata ca avem oarecare inclinare si indemanare in a face lucruri neincercate pana atunci. De ce sa nu incepem, sa ne incercam puterile? Si zona bucatariei este un loc unde mereu incap experiente noi, culinare care pot aduce aprecierea unanima a celor din familie.
Sa eliberam deci motivatiile, dorintele si acele aspiratii care ne pot face fericiti si multumiti! Mai ales, sa nu le descurajam pentru ca altcineva ar face caz si haz.
Nu de mult timp , poate ca am simtit nevoia sa am si alte preocupari pe langa scris si postat, sau ceva anume mi-a adus aminte anumite preocupari avute in scurte intervale de timp si apoi parasite din cauza de timp insuficient. In plus, de multa vreme doream tare mult sa imi ncerc mana la folosirea vopselelor acrilice , cu alte cuvinte sa incerc sa si pictez, nu doar sa desenez. Imi incercasem si talentul la scris poezii, in tinerete, asa, sporadic.
Activitatile creatoare prin exersarea lor pentru imbunatatire, sunt si o sursa excelenta de relaxare si chiar terapeutica. acolo unde este cazul.
Revenind la spusele lui Carlyle, le gasesc foarte adevarate, aprecierea celorlalti il face pe om sa persiste in incercari de creatie, in a nu-si inabusi talantii daruiti, ci a-i inmulti chiar. Nu este nimic mai inhibitor si descurajant pentru acela care simte chemarea sa creeze ceva , decat criticile aduse, si indreptatite daca ar fi.
Mult succes va doresc in ce va alegeti sau aveti deja ca „hobby”!
Cristina David
