Pe negandite

Cand am gandit sa alcatuiesc un blog, am avut clara si hotarata in minte tematica : cea religios-duhovniceasca. Primul meu blog :”Dumnezeu este Iubire” din 2011, apoi blogurile dedicate parintelui martir Ilarion V Felea si parintelui Arsenie Boca. Mult timp a trecut , scriam cum reuseam si aveam timp, caci lucram uneori si 10 ore (eram administrator la o galerie de arta si aveam multa raspundere)), insa m-am descurcat inaintand cu pasi marunti pe calea tehnicii computerizate si a tuturor detaliilor de culise ale administrarii unui blog. Am ajuns sa deschid site-uri pe Blogger si imi era la indemana sistemul, alesesem teme diferite de cea duhovniceasca , doar unul era dedicat Parintelui Teofil Paraian. Timpul inainta, inaintam si eu in varsta. M-am hotarat sa raman pe WordPress si cu blogurile mele initiale. Dar dorinta sa scriu mai mult despre trairi, emotii, aspecte din viata , m-au facut sa imi iau inima in dinti si pe rand, cu intarziere mare si indecizii, au aparut doua bloguri active la ora asta : „Seninul din suflet” si „Unlimited Possibilities”, redactat in limba engleza, a doua mea limba.

Nu gandisem vreodata sa ajung sa scriu mai amanuntit despre mine sau activitatile, preocuparile, preferintele mele. Nimerindu-se sa citesc pe internet diverse blog-uri cu caracter personal mi s-a retrezit dorinta mea mai veche. Dintre primele care mi-au atras atentia au fost „Vrabiutele” si blog-ul lui Petru Racolta. Au urmat blog-urile „Motive pentru condei”, blog-urile dnei Gabriela Mihaita David, careia i-am indragit desenele in pix, nemai pomenit de reusite…Unchiul meu a fost pictor si cateodata se delecta cu cate un desen in pix. L-am vazut lucrand o data , fara gres inaintand pe pagina, schita atunci o parte a gradinii lui, o tema favorita in picturile lui. Formidabil! Nu cred ca as putea face nici trei miscari fara a gresi…

Dar, mi s-a ivit in minte gandul sa reiau indeletnicirea mea de pe vremea cand lucram la Galeria de Arta Thomas Kinkade, cand, cu micutul talant daruit de Doamne, reincepusem sa desenez, sa schitez in creion negru apoi in creion colorat. De curand, de cand cu recluziunea fortata cauzata de virusul al carui nume nu vreau sa-l pomenesc, atat de urat mi se pare ce s-a petrecut si ce inca are loc in lumea inteaga…am reluat atat interpretatul la keyboard cat si desenatul. Dispun de timp ceva mai mult in prezent si din fire nu sunt o persoana care sa pot sta locului fara ocupatie. Asa se pare ca e mai bine, imi descarc intr-un fel stresul inerent al zilelor care trec una dupa alta fara mari sau semnificative schimbari. Cand zici :Hop! ca e mai bine….ceva nu intarzie sa ne taie elanul.

„Fiecare dintre noi avem propriile masini ale timpului. Unele dintre ele ne duc inapoi in timp, si se numesc amintiri. Altele ne duc in viitor si se numesc visuri”

Noua tare ne place sa ne adancim cand si cand in amintiri si vise, unele ne pricinuiesc stari placute , altele ne incurajeaza si stimuleaza. Iar le mijloc e prezentul pe care intelept este sa-l privim cu seriozitate si responsabilitate…In el planuim si ne ancoram activitatile vietii de zi cu zi . Depanarile povestirilor scrise pe un blog intra in toate categoriile…

Fie-va calea acestei zile binecuvantata si luminata!

CristinaDavid

Sursa fericirii

Noi căutăm fericirea în afara noastră şi în părerea oamenilor, pe care-i ştim linguşitori, nesinceri, nedrepţi, plini de invidie, de toane şi de idei preconcepute; ce ciudat!

Fericirea trebuie s-o cautam in noi insine si o vom gasi, strans legata de inegalabilele frumuseti create pentru noi. Momentele de fericire sunt efemere dar si foarte intense, ele se succed in timp cu cat mai des cu cat le cautam mai des, oferindu-ne o viata frumoasa precum multe margelute de valoare alcatuiesc un colier veritabil.

O zi fericita cu multa frumusete in suflet si bucurie sfanta in inimi!

Cristina David

„Zana Ploaie”

„Ploaia este har, este cerul care coboară pe Pământ. Fără ploaie, nu ar exista viață. „(John Updike)

Nu-mi place ploaia in general, sa spun mai exact, nu-mi plac zilele ploioase care te tin in casa, indiferent de anotimp. Soarele si jocul umbreor cu lumina sunt peisajele mele preferate , ca niste picturi in natura.

Dar dupa ploaie, mai ales pe timp de vara, ati remarcat cat de fumos miroase aerul? De parca o mana de sus a parfumat totul in jur. Apa cazuta din cer a spalat si curatat inpuritatile si toate cele ce au viata : de la iarba la frunzele copacilor, arbustilor, pana la pamantul reavan in care isi au radacinile, emana din ele o aroma pe care o elibereaza in mod natural. Apoi, ozonul acel miraculos gaz albastrui , inmiresmeaza atmosfera. Curcubeele, acele arcuri marete multicolore care apar din picaturile de apa si refractia luminii in conditii mai rar indeplinite, sunt fenomene miraculoase. Ca si copil simteam un impuls puternic sa pasesc pe ele ca pe niste poduri spre cer.

„Dacă doriți curcubeul, trebuie să îndurați ploaia. „(Dolly Parton)

Indur ploaia , doar doar voi vedea un curcubeu ca o veste buna, promitatoare ca pamantul nostru va fi binecuvantat!

Un weekend frumos cu tot ce este de folos incununat!

Cristina David

Albastrul inserarii

Serile albastre

Stravezii se-arata

Fara de tinuta noptii intunecate

„Experienta este ca steaua polara : ea nu lumineaza decat seara.”

Cristina David

Flori aurii de sanziene

“Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopţii, se deschid cerurile. Nu prea înţeleg cum s-ar putea deschide, dar aşa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească…

Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.

Flori aurii de sanziene

La deal si pe campiile-nflorite

O boare dulce aromata

Adie-n galbene poiene

In chip de zane fetele din sat

Se prind in hore diafane

Cristina David