Amintiri, amintiri

Din amintirile din copilarie prea putin am povestit, nu am dezvaluit decat unele hobbies , cele cu colectiile pietricelelor si ale scoicilor.

Domnul mi-a daruit cativa talanti pe care prin conjuncturi si in situatii prielnice am ajuns ca sa ii pun in folosinta , iar la varsta de acum cand am ceva mai mult timp, am reluat cu drag unele dintre preocuparile avute pe parcursul timpului , activitati extraprofesionale, sa le numesc. Intre altele imi place mult sa cant la keyboard-ul Casio, mai ales sa improvizez (nu am pianina sau pian).

Un alt hobby timpuriu a fost culegerea cu atentie a frunzelor toamnei cazute in iarba inca verde , uscarea lor intre doua coli de ziar si asemenea, uscarea florilor de camp, la care mi-a venit in minte sa fac aranjamente/colaje , sa le pastrez ca suveniruri. Cu elevii mei din clasa a 2 a aici in SUA, faceam acest lucru cam o data pe saptamana sa ii ajute la dezvoltarea aptitudinilor artistice, a creativitatii, etc. Inventam si alte idei , le puneam in practica , Doamne ! cat de incantati erau! In tara predasem engleza la un liceu din Bucuresti (Industrial nr 1) si nu a fostgreu sa fiu admisa aici in invatamant ca profesoara titulara. Au avut nevoie de actele de absolvire a Facultatii, exemene post universitare, atat, si au facut echivalarea studiilor.

In vremea asta in tara este noapte adanca si va doresc :

Noapte binecuvantata cu inima curata!

Cristina David

O zi a muzicii – Omagiu maestrului Sergiu Celibidache

In orașul Roman din județul Neamț, a 28 iunie 1912, s-a nascut unul dintre cei mai renumiti dirijori și compozitori ai lumii: Sergiu Celibidache. Un alt nume romanesc de rasunet pe harta lumii, in domeniul muzicii. Dorinta mea de a-l omagia astazi in ziua in care s- a nascut este faptul ca familia mea l-a cunoscut, prin unchiul meu (Florin Niculiu) care a fost si el artist dar in domeniul picturii. Era indragostit de muzica clasica , precum intreaga mea familie. S-au cunoscut, desi era mai tanar cu 16 ani decat Celibidache, in Berlin si apoi in alte orase din Europa. Ultima data la Paris. De la el am auzit intaia oara despre celebrul dirijor care a revenit sa dirijeze in 1978 pentru scurt timp însa, in România, unde a dirijat vreme de 2 ani Orchestra Filarmonica George Enescu din București. Am avut bucuria sa-l ascult dirijand orchestra mea favorita. Viata sa de dirijor a fost o adevarata preumblare cu ovatiuni din partea publicului iubitor de muzica si cu aprecierile criticilor muzicali din toata lumea, din oras in oras, chemat fiind sa dirijeze marile orchestre inclusiv din SUA. In anul 1984 a sustinut un curs de orchestra și un concert cu Orchestra de Studenți a Institutului Curtis, din Philadelphia, la celebrul Carnegie Hall în New York.

„Sergiu Celibidache a fost un mare interpret al muzicii post-romantice, fiind recunoscut ca dirijor neîntrecut al simfoniilor lui Anton Bruckner, precum și al impresioniștilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel.

Stilul sau dirijoral era foarte original, fiind cunoscut in special pentru varietatea tempo-urilor: astfel, cu cat pasajul muzical era mai bogat si mai complex, cu atat tempo-ul devenea mai lent. Din acest motiv, Celibidache a refuzat înregistrările pe discuri. Numai după moartea sa și cu acordul familiei, EMI Classics și Deutsche Grammophon, au putut face disponibile publicului o parte din cele mai faimoase inregistrari live.”

Intre desenele doamnei Gabriela Mihaita David, pe care personal le apreciez nespus de mult, dincolo de cuvinte de exprimare pe potriva, am aflat portretul facut si maestrului Celibidache. Cu mare placere si bucurie il voi pune sa ilustreze micul meu articol.

sursa (partial) : http://www.fundatia-celibidache.com

Cristina David

NOTA : uitam sa mentionez un lucru important si anume ca marele nostru dirijor, a sustinut un punct de vedere pe care il apreiez cu atat mai mult cu cat il impartasesc din plin : o piesa muzicala nu poate fi traita cu adevarat si la intensitatea ei emotionala reala, decat in sala de concert.

Flori aurii de sanziene

“Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopţii, se deschid cerurile. Nu prea înţeleg cum s-ar putea deschide, dar aşa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească…

Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.

Flori aurii de sanziene

La deal si pe campiile-nflorite

O boare dulce aromata

Adie-n galbene poiene

In chip de zane fetele din sat

Se prind in hore diafane

Cristina David

Bisericuta sufletului meu

Bunul Dumnezeu sa-i odihneasca in pace pe cei adormiti intru Domnul !

Cristina David

Cu ochii închiși

racoltapetru6

Imagini pentru imagini cu cununi de flori

Am închis ochii și am văzut livada înverzită,
Florile câmpiei unduindu-se într-un vals asiduu,
Pădurea fremătând de dorul pașilor
Și pe tine împodobită cu Cununa Pământului.

Am deschis ochii și am zărit natura zgribulită,
Pomii suferind de înșelătoria primăverii,
Florile care nu au curajul să se deschidă,
Pădurea cuprinsă de coșmaruri febrile,
Iar pe tine la masa din bucătărie,
Ciopârțind ceapa și lăcrimând inestetic.

Prea ternă-i viața cu ochii deschiși,
Mai bine să ne retragem după pleoape,
Închide și tu ochii, draga mea,
Privește-mă doar cu inima.

Vezi articolul original