Lie Ciocarlie draga,

„Datorită obiceiului ei de a se ridica în văzduh şi a cânta în înaltul cerului, despre ciocârlie s-au scris multe legende, fiind considerată fiica soarelui sau fata care s-a îndrăgostit de soare. Sosirea ei este semnul că primăvara s-a stabilit definitiv în locurile respective.”

Curiozitate: Nu am stiut ca… Ciocârlia este singura pasăre care canta si in timpul zborului.
Micile ei dimensiuni o ajuta sa se inalte usor la inaltimi ametitoare. Acolo sunt convinsa ca se simte in largul ei, libera si fericita…doar acolo.

Lie Ciocarlie draga,

Ciripitul tau, cand duios dar… si voios

trilurile-ti dulci maiestre

nu le mai aud din zbor…

Lie Ciocarlie draga,

oare unde esti acum?

Spre Inaltul tau eu am privit …

dar nu te-am mai zarit

te ascunzi si tu,

ori in anul asta nici nu ai sosit?

Lie Ciocarlie draga,

oare unde esti acum?

Cris D

Cristina David

Toate îşi au vremea lor

Orice lucru El îl face frumos la vremea lui. A pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.” (Ecl. 3:11)

TOATE LA VREMEA LOR

La vremea lui, frumosul se ivește. . .
La ceasul lui, se schimbă, pe Tabor,
Culcând în foc urâtul ce mocnește,
Dar toate câte sunt au vremea lor.

La vremea ei, sămânța se înalță
În falnic cedru fâlfâind spre nori,
Din bezne-afunde iese la viață,
Dar toate câte sunt au vremea lor.

La vremea lor, omizile-și dezbracă
Exuviile, să se-ntreacă-n zbor
Și-n robe vii de fluturi se îmbracă,
Dar toate câte sunt au vremea lor.

La vremea ei și rugăciunea țese
Mantaua alba-a zilelor de dor. . .
Iar când suspinele, pe rând, vor fi culese
Primi-vor și răspuns, la vremea lor.

Hojda Alexandra Ligia – 06 ianuarie 2018

postare – Cristina David

Vine iar primavara!

Martie e prima luna din an care ne anunta venirea primaverii avand pregatit din prima zi inca, simbolul ei, un MARTISOR.

Ne-apropiem de primavara, sau ea vine spre noi, ne bucuram ca ne vom incalzi la soare iar, vegetatia va inflori si inverzi din nou in lumina si caldura. Copii find, ne bucuram si cantam pe toate vocile un cantec indragit repetat an de an : „Vine vine primavara!” Mare bucurie si multa veselie! Cat de mult mi-as dori sa am aceleasi trairi si la varsta asta!

Sentimentul ce ma incearca acum este pe o tonalitate emotionala mult potolita manifestandu-se neuniform intr-un registru foarte intins care incepe pe note de melancolie ca sa ajunga in final la un crescendo de speranta. Da, va veni din nou primavara!

Va veni iar primavara

Pe aripi de vant usor

Cu hlamida-i verde-n zbor

Se asterne-n toata tara!

Ea presara -n iarba flori

Cu miresme ce imbata

intr-o salba de culori

O feerica sonata!

Cristina David

In noptile de iarna albe

In nopile de iarna albe

Ma duce gandul la povesti

Ce mama le citea in salbe

In noptile de iarna albe…

Este un gand care ma doare

O umbra-n taina ce apare

In noptile de iarna albe…

Ma duce gandul la povesti

Cristina David

Cand amintirile se astern

Un fulg…doi fulgi

Sunt nori in asteptare azi,

Ne-alinta cerul cu fulgi multi

Ce lin plutesc in aer

Se-nvart usor si ocolit

Aluneca si se astern

Se-aseaza-n strat de alb omat

Ocean intins in departare

Un vis feeric ca-n povesti

Copilaria ne-o aduce

Cu dalbe amintiri ne-ncanta

Icoanele din suflet…