— „Numai când facem binele dobândim ceva ce răii nu pot avea: liniștea și pacea – bunurile supreme.” Mi s-au intiparit in minte aceste cuvinte ale parintelui Nicolae Steinhardt care exprima un adevar simtit sunt sigura, de foarte multi dintre noi, dar pe care in tumultul si zgomotul obositor al vietii zilnice il pierdem din vedere, cu toate ca respectarea lui ar implini o nevoie profunda a sufletului nostru care tanjeste dupa liniste si pace.
Ma simt alt om pe varful muntelui: inspir aer curat , rarefiat , ametitor prin taria lui si purificator prin apropierea de cer!
„MUNTELE este inaltul si adancul si adaosul de oboseala proaspata. Muntele este asadar aceasta priveliste in care intru tot mai adanc si care la randul ei intra si ea in mine.”
Lucian Blaga
O clipa-n timp
e parte din Eternitate
nu o vedem, dar o traim
o auzim sau o simtim
ne doare, sau ne-nalta
o raza de lumina,
un tril duios de ciocarlie,
un zambet cald,
o lacrima pe-obraz…
o clipa-n timp
e parte din eternitate..
Cristina David
Alergand in goana prin viata intr-un marathon cu scopuri mercantile pe care nici macar nu avem vreo garantie ca il vom castiga pe primele locuri….trecem cu totala nepasare pe langa atatea lucruri presarate de-a lungul drumului , nedand importanta decat sa obtinem cu orice pret ceea ce nu avem si nerealizand ca ce avem este pretios pentru sufletele noastre, pentru sensul adevarat al vietii.
Iesisem “in oras” , cu treaba…in NJ, aceasta expresie nu este proprie cand locuiesti , ca mine, intr-o localitate mica si pitoresca inconjurata si presarata in multe locuri de verdele crud al primaverii sau de multicolora paleta a toamnei.
In loc sa conduc mai departe in mare graba, am oprit-o. Mi-am dat jos din masina si cu o mare bucurie , incantare, am fotografiat privelistea , fericita ca aveam de data asta celularul cu mine….pierdusem alte ocazii asemanatoare ramanand cu un sentiment de parere de rau.
Aceste ocazii nu le avem mereu, dar cand le observam , cand ne ies in cale, sa le dam atentie! Ne lumineaza si incanta sufletul, ochii , ne dau o alta perspectiva asupra vietii. si ne fac ziua mult mai frumoasa.
Sunt si alte ocazii pe care le neglijam, pur si simplu le pierdem din vedere. Sa scriem un mesaj cald , cuiva apropiat, sau sa le dam celor dragi un scurt telefon ca semn de atentie adevarata, neconditionata….
Uitam gesturile frumoase facute de altii pentru noi, dar nu le uitam pe cele urate. Uitam să intindem o mana unui suferind. Uitam să zambim, sa privim cu duioşie, sa mangaiem, să imbratisam. Uitam adeseori sa multumim, nu ne vine usor ca sa iertam sau sa recunoastem cand am gresit ceva. Uitam sa renuntam la orgoliu, la invidie şi la toate sentimentele negative.
Nu mai stim sa traim cu adevarat , sa simtim , sa ne bucuram , sa gustam frumusetile vietii . Nu mai stim sa rostim intr-un extaz „DOAMNE, cat de minunat este ! Cat de bun esti cu noi!”
Nu am exagerat de fel ce am exprimat in scris , sunt constienta ca multi dintre noi simt la fel. As avea un sfat , pe care il dau din inima : Sa putem a ne opri macar cateva clipe din goana vietii acesteia care tinde sa ucida ce este bun si frumos in noi . Ca sa ne umplem sufletele de energie luminoasa , de multumire pentru ce avem, de iubire pentru cei din jurul nostru.
Bucurati-va de toamna in continuare !
Ati observat si voi? Un zambet lumineaza si infrumuseteaza chipul celui care il daruieste si incalzeste inima celui caruia ii este adresat caci aduce bucurie multa in sufletul sau.
„Un zambet este adesea esentialul. Esti platit cu un zambet.Esti rasplatit cu un zambet. Esti insufletit de un zambet. Si calitatea unui zambet te poate face sa mori.” (Antoine de Saint-Exupery)
Cristina David
In viata de zi cu zi ne pierdem daca nu ne inarmam cu o vedere „de sus” a peisajului vietii in general. Nu avem de la inceput o viziune clara asupra a ce este important, foarte important pentru noi si ce poate fi lasat, amanat pentru mai tarziu sau chiar scos din programul preocuparilor prioritare. Treptat trecand prin anii tineretii si ajungand la maturitate cand ochii mintii vad mult mai bine si mai clar, ne putem da seama pe care aspecte din viata trebuie insistat si o vom face, cu senzatia implinirii rostului in aceasta lume. Pentru ca acest lucru sa se intample insa, este mare nevoie ca sa avem formata o viziune de ansamblu in care fiecare aspect din viata sa isi aiba rolul sau, nici prea mare dar nici prea mic. Pentru ca timp ar fi pentru toate daca il dozam la modul intelept. Cu cat inaintam mai mult pe calea vietii constatam care sunt lucrurile de care ne putem cu usurinta lipsi fara ca linistea interioara sa ne fie afectata.
„Un profesor de filosofie stãtea în faţa clasei având pe catedrã câteva lucruri.
Cand a inceput ora, fara sa spuna un cuvant, a luat un borcan mare si a inceput sa-l umple cu pietre cu diametrul de aproximativ 5 cm. I-a întrebat pe studenţi dacã borcanul este plin şi aceştia au convenit cã era.
Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de tenis. I-a întrebat din nou pe studenţi dacã borcanul era plin iar aceştia au fost de acord cã era.
Profesorul a luat dupã aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc, nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenţi cum stãtea treaba iar aceştia au rãspuns în cor “pliiin”!
Profesorul a scos de sub catedrã douã cești cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de aceastã datã definitiv. Studenţii au râs..
Dupã ce hohotele s-au domolit, profesorul spus: “Acum aş dori sã întelegeţi cã acest borcan reprezintã viaţa voastrã.
Mingiile de tenis reprezintã lucrurile importante pentru voi: familie, copii, sãnãtate, prieteni şi pasiunile voastre. Dacã totul ar fi pierdut în afarã de acestea, viaţa voastrã ar fi tot plinã.
Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteazã pentru voi: serviciul, casa, maşina, iar nisipul e tot restul de lucruri mãrunte.
Dacã veţi începe cu nisipul, nu veţi mai avea unde sã puneţi mingile de tenis şi pietricelele.
La fel si în viaţã, dacã îţi irosesti tot timpul şi energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodatã timp pentru lucrurile importante pentru tine.
Acordã atentie lucurilor importante pentru fericirea ta. Joacã-te cu copiii, ieşi cu soţia în oraş la cinã, joacã tenis, pentru cã vei avea suficient timp altã datã sã faci curat sau sã repari cine ştie ce dispozitiv.
Ai, în primul rând grijã de mingile de tenis, ele conteazã cu adevãrat. Stabileşte-ţi prioritãţile, restul e doar nisip…”
Unul dintre studenţi a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele douã cești de cafea. Profesorul a zâmbit: “Mã bucur cã întrebi asta, ele vor doar sã arate cã, oricât de plinã ar pãrea viaţa ta, e loc întotdeauna pentru douã cești de cafea, bãute împreunã cu un prieten.”
Povestea am aflat-o pe blogul https://daniela-floroiu.ro
Cristina David
Pastreaza in sufletul tau , doar momentele frumoase si langa tine doar oamenii, care te pretuiesc cu adevarat!
Pelerinaje la Athos, viața athonită, cuvintele părinților, fotografii, înregistrări, anunțuri
si nu stiti ce va aduce ziua de maine! Caci ce este viata voastra? Nu sunteti decat un abur, care se arata putintel, si apoi piere. (Iac.4:14)
Just another WordPress.com site
albastru de... mai departe (2)
Nimic nu valorează mai mult decât ziua de azi .
— „Numai când facem binele dobândim ceva ce răii nu pot avea: liniștea și pacea – bunurile supreme.” Mi s-au intiparit in minte aceste cuvinte ale parintelui Nicolae Steinhardt care exprima un adevar simtit sunt sigura, de foarte multi dintre noi, dar pe care in tumultul si zgomotul obositor al vietii zilnice il pierdem din vedere, cu toate ca respectarea lui ar implini o nevoie profunda a sufletului nostru care tanjeste dupa liniste si pace.
... în fuga amintirilor cronopediene...
În fiecare zi - gândurile unui om extraordinar
