Stii tu ce inseamna a fi copil?

„Lumea aceasta a amintirilor din copilarie, a vorbelor si a jocurilor pe care le nascoceam, mi se va parea mereu, dureros mai adevarata decat cealalta lume.” – Antoine de Saint Exupery

„Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la” ….vremea copilariei mele, mi se lumineaza fata, sufletul se incalzeste , inima mea radiaza de fericire. In fata ochilor incep a se derula imagini in miscare, adevarate scene din filmul sau filmuletele pe care le pot intitula „Clipe de fericire” si numerota ca pe episoade incepand de la 1 pana la….necunoscut

Viata mea sufleteasca, sentimentala, familiala de mai tarziu (mai cu seama in perioade mai dificile) a avut intotdeauna un solid si ntens suport moral in momentele binecuvantate ale vietii de copila.

Copiii prin definirea lor ca fragede persoane sunt fiinte fericite pentru ca pot visa si pot sa isi „traiasca” visele, au o imaginatie fabuloasa care le permite sa-si creeze propria lor viata. Dragalasele creaturi au nevoie de dragoste ca de aer, ca de lumina si daruiesc iubirea lor in modul cel mai sincer si nevinovat posibil.

Copiilor le place frumusetea in toate variantele ei, au o capacitate fara limite de a crede si a se increde…

O, ce mult am vrea sa redevenim copii! Evident ca nu se poate implini acest deziderat al nostru dar o posibilitate exista : de a pastra in noi, in inima noastra, copilul ce am fost odinioara…Blaga spunea despre copil ca este inima tuturor varstelor….

Simteam eu ca omit ceva important in definirea copilasilor: Cat de micut , delicat si neindemanatic ni s-ar parea ei de multe ori, ei, „zgamboii” au un talent desavarsit sa imite adultii, asta pentru ca ei ne urmaresc cu mare atentie in ce facem si ce spunem!

Picturile :Vladimir Volegov

Cristina David

Toate îşi au vremea lor

Orice lucru El îl face frumos la vremea lui. A pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.” (Ecl. 3:11)

TOATE LA VREMEA LOR

La vremea lui, frumosul se ivește. . .
La ceasul lui, se schimbă, pe Tabor,
Culcând în foc urâtul ce mocnește,
Dar toate câte sunt au vremea lor.

La vremea ei, sămânța se înalță
În falnic cedru fâlfâind spre nori,
Din bezne-afunde iese la viață,
Dar toate câte sunt au vremea lor.

La vremea lor, omizile-și dezbracă
Exuviile, să se-ntreacă-n zbor
Și-n robe vii de fluturi se îmbracă,
Dar toate câte sunt au vremea lor.

La vremea ei și rugăciunea țese
Mantaua alba-a zilelor de dor. . .
Iar când suspinele, pe rând, vor fi culese
Primi-vor și răspuns, la vremea lor.

Hojda Alexandra Ligia – 06 ianuarie 2018

postare – Cristina David

Treptele vietii

Copilul rade: Intelepciunea şi iubirea mea este jocul.

Tanarul canta: Jocul şi intelepciunea mea e iubirea.

Batranul tace: Iubirea şi jocul meu e intelepciunea.

(Lucian Blaga)

postare – Cristina David

Aproape de Cer

Ma simt alt om pe varful muntelui: inspir aer curat , rarefiat , ametitor prin taria lui si purificator prin apropierea de cer!

MUNTELE este inaltul si adancul si adaosul de oboseala proaspata. Muntele este asadar aceasta priveliste in care intru tot mai adanc si care la randul ei intra si ea in mine.”
Lucian Blaga