Descoperire senzaţională: mormântul lui Vasile Eminovici, bunicul lui Mihai Eminescu. Originile ardeleneşti ale poetului

O echipă de specialişti şi oameni de cultură din judeţul Botoşani a găsit mormântul lui Vasile Eminovici, bunicul lui Mihai Eminescu, considerat pierdut în urmă cu un secol. Specialiştii explică, totodată, o serie de lucruri mai puţin cunoscute despre originea marelui poet, relatează adevarul.ro


Descoperire senzaţională: mormântul lui Vasile Eminovici, bunicul lui Mihai Eminescu.

este vorba despre descoperirea făcută de un grup de cercetători de la Memorialul Ipoteşti şi de oameni de cultură din judeţul Botoşani. Într-o vizită de studiu, aceştia au găsit, în satul sucevean Călineştii lui Cuparencu, o verigă considerată pierdută din lunga genealogie a poetului Mihai Eminescu. Este vorba despre mormântul bunicului patern, un personaj puţin cunoscut, dar care poate schimba multe dintre stereotipurile ataşate poetului. Printre altele, spun specialiştii, Eminescu nu a fost moldovean get-beget, aşa cum crede majoritatea românilor, ci din contră ar fi avut origini transilvănene, poloneze şi chiar ruseşti. 

Personal, spun din tot sufletul ca noile constatari, demare valoare, imi umplu inima de bucurie. Intuiam, simteam, ca Mihai Eminescu, marele nostru poet si om de cultura, care a gandit si simtit romaneste ca nimeni altul, nu putea fi decat radacini vajnice in neamul romanesc.

Cristina David

„Vreme trece…vreme vine” – Eminescu ramane!

Astazi pentru ca este 15 iunie, ziua in care sufletul sau a plecat la Domnul, il cinstim pe marele nostru POET NATIONAL – MIHAI EMINESCU . In memoria geniului sau, un citat dintr-o scriere a criticului literar George Calinescu:

Mihai Eminescu, „cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”

Foto – web

Patru fotografii cunoscute şi certificate cu Eminescu există până la această dată. Acestea sunt: cea din tinerete, facută la 20 de ani, la Praga, în 1869, de fotograful Jan Tomás, cea extrasă din tabloul Societăţii “Junimea”, datând din 1878 şi realizată de Franz Duschek în Bucureşti, în studioul său de pe strada Franklin, cea de a treia, din studioul lui Nestor Heck de la Iaşi, facută în 1884 si ultima, cea realizata de Jean Bielig la Botoşani, în 1887, cu Eminescu la 37 de ani. Originalul celei de a treia fotografii, din care a fost decupat Eminescu, pentru posteritate, la cererea prietenilor săi cu care s-a fotografiat, îi cuprindea pe profesorul A.C. Cuza, compozitorul Wilhelm Humpel şi poetul Petru V. Grigoriu. Versiunea publicată prezintă în oval o prelucrare a originalului via Basarabia-Bucovina.Info, fotografiile fiind preluate de la Memorialul Ipotesti. O altă variantă a fotografiei realizate în tinereţe la Praga îi aparţine unui pictor-fotograf din Iaşi – “Bernhard Brand Pictor si Photographe in Iassy” – dar este vorba de o carte poştală retuşată. Le puteti vedea pe toate mai sus.

postare : Cristina David